Taximetristul cu… probleme

Cu treaba prin București am ajuns într-un taxi. Șoferul era cam agitat și cu multe dileme mai mult sau mai puțin existențiale.

Prima lui problema erau profesorii, vădit lucru. Era foarte supărat pe un profesor universitar de matematica care nu i-a rezolvat lui o problema de copii de clasa a 3-a. Și foarte supărat insista sa ne spună problema. Mie nu prea îmi place sa fac jocul celor insistenți și m-am cam ferit. Pana la urma insistentul tot a reușit a o strecoare: “Noi doi avem fiecare un număr de mere. Dacă eu iți dau un mar vom avea același număr de mere, dacă tu îmi dai unul voi avea dublu, cate mere avem fiecare?” Deci care e răspunsul?

Eu i-am zis ca cel mai ușor e sa caute răspunsul pe Google, o sa fie foarte surprins sa îl găsească imediat. Și cel mai importat e ca matematica superioara nu e același lucru cu aritmetica. N-a părut sa îl intereseze dacă știu rezultatul. Recunosc ca m-a intrigat problema și as fi încercat sa o rezolv dacă nu eram prea obosit.

A doua lui problema fost una de logica-matematica: s-a lăudat ca îmi da el o problema pe care nu o rezolv. Îmi da voie sa îmi pun în minte un număr de la 1 la 1 000 000 și el îl ghicește. Pfff, da sigur!!! Deja ma enerva! Cică poate sa fie și cu virgula. I-am zis ca știu problema poate poate scap… nimic! Omul insista. L-am ignorat.

A treia problema! Offf, nu se mai termina drumul…

Punem pe masa un pahar din sticla și doua monezi în echilibru pe gura lui. Cum facem sa bem apa din pahar fără sa punem mana pe el. Pe asta i-am ghicit-o și i-am spus ca dacă am voie sa ating monezile, le folosesc ca mânere pe laturile paharului. Aaaa, ce fericire, am fost primul în câteva săptămâni care a reușit sa rezolve problema!!! Am crescut în ochii lui.

Acum trebuia neapărat sa ii rezolv și a doua problema, cea cu ghicitul numărului.

Deci n-am scăpat… și iată ca începe:

-Alegeți un număr în gând, fără sa mi-l spui și apoi eu ți-l ghicesc.

Pana la urma trebuit sa accept. Am ales numărul 12 nici prea mic nici prea mare. Tipul zice:

-Aduna-l cu el însuși.

-Adică îl înmulțesc cu doi…

-Nuuu, aduna-l cu el însuși, sau… da ok!

–Gata!

–Acum mai pune un număr pe care îl pui cu voce tare și îl aduni la rezultatul dinainte!

-Ok numărul este 7, stai sa fac și calculul… gata! Dar de ce trebuie sa ți-l spun?

–Acum dai cuiva jumătate din tot ce ai.

-Ok!

-Și returnezi cuiva numărul inițial.

-Ok!

– Ti-au mai rămas 3.5 e corect?

-Da, normal jumătate din numărul pe care ți l-am spus.

-Foarte tare, dom-le, ești primul om în 6 luni care nu numai ca îmi rezolva problema dar îmi da și explicația… jumătate din numărul al doilea.

Și asa am crescut în ochii unui taximetrist cu… probleme.

Ar fi trebuit sa îmi facă cinste cu cursa ca i-am rezolvat problemele… probabil era încă supărat pentru problema de clasa a 3-a! Apropo! știe cineva răspunsul? Sau dam o căutare pe google? :))