Al 5-lea

Vrând sau nu, am ajuns sa îmi ating limitele fizice. Cred ca ar trebui sa fiu mai atent.

Sunt dezamăgit, asta este primul ghips non-sport. Ordinea ghipsurilor a fost cam asa:

  1. baschet – glezna dreapta – fractura(fisura) de maleola
  2. role – genunchiul stâng – entorsa
  3. role din nou – încheietura mâinii drepte – entorsa uşoară
  4. escalada, sac de box – cot mana stângă – epicondilită
  5. patent + şurub – încheietura mâinii drepte – tendinita

Chiar este în afara regulii. Hm… patent – sunt dezamăgit. Nimic spectaculos!!! De fapt, asta este povestea mea din ultima vreme. Nu am mai făcut nimic spectaculos, interesant, am uitat sa ma distrez, mai rău, am uitat cum e sa te distrezi… iarna asta posomorâtă m-a doborât. De când s-a stricat vremea şi n-am mai putut scoate bicicleta, n-am mai făcut mişcare mai deloc. Si asta a început sa se simtă.

Din lista de sporturi (!) de mai sus lipseşte bicicleta. Din toate sporturile indragite de mine, se pare, bicicleta este cel mai puţin dăunătoare. Si cred ca observaţia e pertinenta. Prin comparaţie cu mersul pe role, în primul rând, diferă mărimea rotii, ceea ce este relevant la mici obstacole. La o roata, după părerea mea, mărimea obstacolului care pune probleme este direct proporţională cu raza rotii. Dar mai sunt şi alte diferenţe intre cele doua:

Pro bicicleta

  • poziţia la bicicleta este mult mai comoda, la urma urmei stai aşezat pe sa
  • nu ai nimic legat iremediabil de picioare, poţi intre anumite limite, sa te salvezi punând picioarele jos.
  • exista în cazul bicicletei o frână, care nu strica aspectul şi este chiar foarte eficienta.
  • se poate face offroad, nu eşti limitat la asfalt
  • se pot sari mult mai interesant bordurile 😀
  • poţi sa ai far şi stop, se poate prelungi plimbarea şi pe seara târziu
  • ai şi claxon…
  • se pot atinge viteze mai mari
  • poţi pleca “calare” direct de acasă – deşi aici e uşor discutabil – dar e mai uşor sa mergi pe sosea.

Pro role

  • în primul rând câştigi la aspect – rolele sunt mai “cool”
  • apoi e diferenţa de senzaţie, adrenalina nu se compara cu mersul pe bicicleta.
  • consumul de calorii e evident mai mare
  • nu ai interdicţie în anumite parcuri
  • poţi sa le iei în rucsac şi sa le arunci în portbagaj şi le ai uşor la dispoziţie
  • nu în ultimul rând diferenţa de preţ e net în favoarea rolelor

Deja ma vedeam în parc… vrabia mălai visează! După cum va spuneam la început acum sunt în ghips, fără nici o speranţă sa ajung prea curând la mişcare nici în aer liber, nici la sala.

Ultimul ghips e, pe departe, un disconfort major. Eu sunt dreptaci şi acum am chiar mana dreapta imobilizata. Sunt prinse în ghips şi încheietura şi palma, rămânând libere doar vârfurile degetelor şi degetul mare. Diagnosticul este tendinita exterioara antebraţ drept.

Mai ciudat e chiar modul în care a apărut: prima manifestare a fost sâmbătă dimineaţa când m-am trezit pe la 6 şi nu îmi mai găseam locul. Când m-am dezmeticit mi-am dat seama ca doare cam ciudat, asa, a ghips… deh am deja experienţă! M-am îmbrăcat şi direct la Floreasca, unde am observat cu uimire ca aveam cont, deja! Pe la 7.35 aveam deja ghipsul la mana… pentru 14 zile!!!

Partea cea mai caraghioasa parte e ca vineri seara nu aveam absolut nimic. Vorba ceea mâncat bine, băut bine, dimineaţa sculat mort… De apreciat este doar un mic concediu neprogramat, ca de odihna oricum aveam nevoie.

Deci primul ghips non sport… 🙁 Singura cauza plauzibila este un patent pe care l-am folosit pentru a strânge  2-3 şuruburi – e adevărat într-o poziţie cam incomoda şi într-un mod foarte energic. Da, dar un biet patent?! Accident de munca!?!  Miroase a novice, trebuie sa las pe cei destoinici sa muncească…

One Reply to “Al 5-lea”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *