Criticat… cu zambet

Pai, zău aşa! Am fost criticat, acuzat de pesimism … Hmm, sa fiu sincer si eu mă cam suspectam…  Si mi s-a mai spus ca provoc depresie. 🙁  De fapt cititul blogului meu in condiţii de uşoară depresie este risc de declanşare a unei depresii mai adânci… Eu ştiu? :-?? Pe mine scrisul chiar mă eliberează de energie… Poate de-asta! Transmit energie. Oi fi si eu un ghimpe încărcat cu energie =)).

Dar eu trebuie sa protestez poate am dat o tentă uşor trista, dar … asta e viaţa – privită din punctul de vedere al lui Murphy… Zâmbeşte, mâine va fi mai rău!

Ce-ar fi viaţa fără zâmbet? Cum am putea trai fără zâmbet? Cum ne-am putea spăla pe dinţi fără sa zâmbim, cum sa mergem la… baie dimineaţa fără un zâmbet, cum sa ne urcam in maşină (sau autobuz, tramvai, metrou) fără un zâmbet? Dar in trafic? Si la munca? Eu recunosc sunt un vânător, un vânător de zâmbete, uneori prefer sa fac o poantă stupidă in loc sa tac din gura… (Contrar recomandărilor din bătrâni: cu tăcutul si filozoful:)). Uneori râd prea zgomotos si chiar si in public sau la cinema. Si lista momentelor cu zâmbet ar putea continua.

Dar, mai interesante, sunt tipurile de zâmbet:

  1. Exista zâmbetul fericit, vrăjit, uşor tâmp, blocat pe faţă zâmbetul de îndrăgostit: “Da, iubita mea…  Sigur, iubita mea…”. Reciproca cu “Da, iubitul meu… Sigur, iubitul meu…” este mai rar întâlnită din motive tehnice ;).(Rezervat pentru cunoscători- fără comentarii!)
  2. Zâmbetul profesoral: “N-au inţeles nimic!…”
  3. Zâmbetul de jmecher: “Eu sunt cel mai tare in brand, am treling Nike, si ascult manele in Merţan, beeei!…”
  4. Zâmbetul profesional sau business:  “Buna ziua, bine aţi venit! Va rog sa luaţi un loc, doriţi o cafea, un pahar cu apa?!” Se rosteşte cu toată gura, pe cat posibil cu toţi dinţii la vedere, deşi cel din fata ta nu este idiot, dar trebuie sa fii sigur ca înţelege ca nici tu nu este idiot… Este un zâmbet uşor perfid, ascuns si care sigur costă bani!
  5. Zâmbetul european. Ăsta este uşor derivat din cel de la punctul anterior si arată nivelul de civilizaţie al unei ţari. Este gratis. Din păcate asta ne cam lipseşte nouă, la romani: Nu vi s-a întâmplat niciodată sa mergeţi la aprozar si o vânzătoare acră cu o inimă de fier sa va întrebe tăios ce vreţi încât sa simţiţi ca v-a înfipt un cuţit in inimă? Eu am simţit-o şi nu doar o dată. De fapt dacă nimeresc din greşeală o vânzătoare cu cuţitul in mână… ies brusc si nici nu mă mai întorc. Zâmbetul european este un zâmbet împietrit, aproape rictus, dar pozitiv. Şi este totdeauna însoţit de o amabilitate ieşită din comun: “Buna ziua, vă pot ajuta cu ceva? Desigur, vă rog!” spus amabil cu o mină uşor distrată. Pe de alta parte este  impersonal, fără implicare, rece: prima la stânga, a doua la dreapta şi la revedere…
  6. Zâmbetul de la bancă: “Buna ziua, vreau si eu un credit …” Ăsta este un zâmbet dureros. Este cumva inversul zâmbetului business, zâmbetul amărâtului… Nu vreau sa mai detaliez – pentru ca mă simt vizat. Nu îmi plac creditele… Dar este ca si cu femeile: e greu cu ele dar şi mai greu fără ele!
  7. Mai este zâmbetul acru. Brrr, mai bine îmi tragi una in cap decăt sa îmi zâmbeşti acru! E zâmbetul la care te ineci cu gura de aer pe care o respirai. Si ramai strepezit pana in suflet.
  8. Asemănător dar uşor diferit este zâmbetul de faţă trezită la cearceaf. Ăsta este un specimen nu prea rar si oricum ar fi bine sa fie evitat, de ambele părţi (adică si de zâmbitorul încruntat si de partenerul de discuţie – care trebuie sa spele putina repede, repede…)
  9. Zâmbetul mirat: “Da?! crezi ca ăştia s-au cuplat!?” Lipsa de activitate duce uneori la acumulări de energie, si plictiseala îşi spune cuvântul. Imaginaţia ia foc si fantezia locul adevărului. Si la fantezie ne pricepem toţi!
  10. Zâmbetul curios: “Si ce au mai făcut??
  11. Zâmbetul neîncrezător: “Fugi, măi, de-aicea!…”
  12. Zâmbetul triumfător: “Vezi, ţi-am zis eu !!”
  13. Zâmbetul realizare tehnică: “Uraa, mergeee!”
  14. Zâmbetul plictisit. “Ei, şi ce!? Cred ca vi se pare!” Încercare disperata de ascuns adevăratele sentimente.
  15. Zâmbetul cuceritor: “Eşti frumoasă, ce faci deseară?”
  16. Zâmbetul jucăria din vitrina: “Când o sa mă fac mare îmi iau si eu un Porche”
  17. Zâmbetul dureros “… nu mă doare, e Ok, s-ar putea totuşi colţul biroului să îmi lase o vânătaie serioasa pe şold…”
  18. Surâsul. Ăsta este cireaşa de pe tort. Binecuvântare cereasca! Este hrana sufletului, te scoate din boală si din cea mai adâncă depresie, este zâmbetul mamei care-şi tine copilul la piept…

Deci fruntea sus si un surâs!

3 Replies to “Criticat… cu zambet”

  1. Man, parca esti alt om pe blogul asta… mai profund, mai intelept si tot felu de cacaturi interesante. Deci e de bine ! (un fel de Yoda)
    Da zambetul ironic ? … Eu zambesc in fiecare zi cu skinu’ asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *